un loc de trecere / 14 mai 2011
Acum un an primaria sectorului 2 a imbunatatit trecerea de pietoni, adaugandu-i un sistem de alerta cu lumini de noapte, alimentate de panouri solare. Luminle din asfalt s-au stricat in primele doua luni.
In momentul efectuarii lucrarilor, nu s-a luat in considerare faptul ca trecerea se oprea intr-o jardiniera, care se umple de noroi atunci cand ploua. Exasperati de balta plina de noroi, unii trecatori au auncat caramizi in apa, ca sa poata trece peste jardiniera fara sa se murdareasca pe picioare.

Caramizile fusesera luate din niste gramezi de gunoi care erau in apropiere. Materialele provenind de la demolarile zonelor industriale din cartier fusesera puse acolo tot de primarie.
Acum un an fosta zona a sinelor de cale ferata ce deserveau Fabrica de Paine Titan fusesera inconjurate cu un gard. Pe gard primaria pusese niste bannere enorme cu o piata ce urma sa fie construita in zona, desi in urma cu aproximativ patru ani mai contruise o alta piata peste drum, langa Mc Donald's.
Cele doua caramizi puse de trecatori in balta nu erau de ajuns pentru locul respectiv de trecere. Toti oamenii de pe strada Vergului merg pe acolo dimineata in drum spre metrou si spre capatul de troleibuz.
Asa ca m-am hotarat sa fac si eu ceva, la randul meu, pentru locul de langa trecerea de pietoni. Mi-a luat o dupa-amiaza intreaga ca sa gasesc cateva caramizi intregi in gramezile de moloz puse in apropiere de catre primarie.
Mai intai am luat o cutie de carton cu care am carat niste pamant ca sa astup balta. Am pus niste bucati de gresie peste pamant ca sa nu se scufunde caramizile in noroi. Dup-aia am pus caramizile peste stratul de bucati de gresie si la final am astupat marginile locului de trecere cu pamant, ca sa nu se imprastie caramizile.
un panou rutier / 22 iunie 2011
Cu ajutorul centrului de arta La Criee am construit un panou rutier imitand formatul, designul si literele panourilor de pe soseaua de centura a orasului Rennes din Franta. Apoi l-am montat pe partea stanga a acelei sosele. Vopsea alba si neagra pe placaj de lemn (310 x 104 mm), vopsea gri pe doi stalpi de lemn (350 mm), text in franceza 'L'Ideal Social / 150 m'.

Panoul a fost plasat la o distanta de 150 de metri de un pod dezafectat care a fost scos din folosinta acum trei luni. In acel moment, toate iesirile pe partea stanga de pe centura au fost inchise, numai iesirile de pe partea dreapta fiind lasate sa functioneze pe soseaua respectiva.

Se pare ca din punctul de vedere al traficului, existenta unor iesiri si pe dreapta si pe stanga marea numarul de accidente posibile.

Am desemnat aceasta iesire de autostrada care acum e in ruina cu eticheta generica de 'L'Ideal Social' pentru ca, din punctul meu de vedere, mi se pare ca e usor sa formulezi o idee abstracta la nivel verbal, dar e mai greu sa o materializezi.

Starea ambigua a locului spre care indica panoul, dar si distanta evidenta dintre ce este acesta si sintagma enuntata sunt folosite ca ilustrari ale acestui fapt.

Instalat pe data de 22 iunie la ora 21.00, panoul nu a fost vizibil in intregime decat pana a doua zi la ora 10.00, cand muncitorii de la Directia Regionala a Administratiei Drumurilor Nationale din Franta au agatat doua cercuri de plastic pe partea cu textul.
usi de lift / 30 iunie 2011
Cu ajutorul unui stencil si a unui tub de spray, am scris cu fontul Cambria textul 'Eu vreau APĂ. VOI?' pe usile de lift din blocul in care locuiesc.

De trei luni de zile nu mai avem apa calda.

Doamna administrator a fost data in judecata de asociatia de locatari pentru ca in timpul celor cinci ani de cand se ocupa de blocul nostru, a facut sa dispara o suma de un miliard si jumatate de lei vechi din banii de intretinere. In urma acestei situatii, inca de anul trecut si continuand cu anul acesta, furnizorii taie apa calda si apa rece in functie de restantele pe care le avem.

Pentru ca procesul penal si cel civil care i-au fost intentate acestei doamne vor dura probabil in jur de un an, unii locatari s-au gandit ca ar fi mai bine fie sa nu mai plateasca nici un fel de intretinere, fie sa plateasca din cand in cand, dar nu la timp.

Motivatia invocata de ei este ca pe langa intretinere li se cere si o contributie suplimentara, care este folosita pentru a amortiza deficitul de buget din ultimii cinci ani, contributie care va fi inapoiata fiecaruia dintre locatari in momentul in care procesul se va incheia.

Timp de cinci ani de zile toti acesti locatari au platit dublu la intretinere fara sa zica nimic. In ultimii doi ani, de cand se stie ca doamna administrator a folosit banii oamenilor in scopuri persoale, foarte multi dintre ei nu au facut altceva decat sa se injure din cand in cand la sendintele de bloc, in holul de la parter.

In acest moment, stiindu-se inselati, prefera sa nu plateasca intretinerea la timp si sa nu contribuie la taxa suplimentara. Doar in ultimele doua luni, asociatia de locatari din blocul in care locuiesc a mai acumulat inca o datorie de 800 de milioane de lei vechi.

Saptamana aceasta furnizorii vor taia probabil si apa rece.

Acum doua luni de zile, un anonim, locuitor in bloc, a printat trei pagini A4 cu textul 'Eu vreau APĂ. VOI?' si l-a lipit in holul blocului in timpul serii. A doua zi afisul disparuse. In hol, alt locatar facuse o serie de desene indecente care o infatisau pe fosta doamna administrator. Femeia de servici a sters desenele si a dezlipit afisele.

Folosindu-ma de un moment de liniste dintre orele 4 si 5 dimineata cand nu e nimeni pe scara blocului si toata lumea doarme, am re-scris textul pe care l-am vazut acum doua luni pe toate usile de la lift, de la parter pana la etajul zece.
usi de lift / 30 iunie 2011
Folosindu-ma de un stencil si de un tub de spray, am scris cu fontul Cambria textul 'Eu vreau APĂ. VOI?' pe usile de lift din blocul in care locuiesc. Mai multe aici.
un panou rutier / 22 iunie 2011
Cu ajutorul centrului de arta La Criee am construit un panou rutier imitand formatul, designul si literele panourilor de pe soseaua de centura a orasului Rennes din Franta. Apoi l-am montat pe partea stanga a acelei sosele. Vopsea alba si neagra pe placaj de lemn (310 x 104 mm), vopsea gri pe doi stalpi de lemn (350 mm), text in franceza 'L'Ideal Social / 150 m'. Mai multe aici.
Democ(k)racy #1 / Rennes
La Criée Centre for
Contemporary Arts
DEMOC(K)RACY #1
Daniel Knorr, Vlad Nanca, Mircea Nicolae
24 June–14 August 2011
Opening:
Friday, 24 June 2011 at 6:30 pm.
La Criée Centre for Contemporary Arts
Place Honoré Commeurec
35000 Rennes, France
www.criee.org
Curator: Istvan Szakats, AltArt Foundation, Cluj-Napoca, Romania.
Exhibition produced by La Criée Centre for Contemporary Arts.
With the exhibition DEMOC(K)RACY #1, La Criée centre for contemporary arts starts a new series of exhibitions produced and travelling in different cities of Europe. Curators are invited to select artists whose artworks question the validity, the limits, the exploitation or the transcending of the concept and practice of Democracy in our contemporary societies. Guest curator for DEMOC(K)RACY #1 in Rennes is Istvan Szakats, President of Altart Foundation in Cluj-Napoca, Romania.
"The exhibition analyzes democracy as a social practice. During the back and forth swing between direct and representational democracy society inevitably delegates a number of functions to the state and the capital (e.g. organization and control functions, standardized exchange of values etc.) and loses control over these almost instantly (e.g. bureaucracy, financial oligarchy, etc.)
The regimes of truth generated (e.g. the legal regime, market fundamentalism) regenerate over the head of society and create practices of monopoly (e.g the weberian State—holding monopoly over violence) that can be later hardly balanced by a lagging-behind civil society.
But, as all systems, these are also self-contradicting ones and have soft underbellies—and thus can be penetrated—not only to give them a jolt but worse, to question the level of credit invested into them by society. One of the ways to perform this is to overuse functions / practices of these systems (e.g. the political discourse, bureaucracy, etc.).
And of course, the other option (as the swing turns back) is to return to the very fundaments—the moral responsibility of choice of the individual in his or her relationship with another individual. The presented words illustrate / document the possibility of such practices."
Istvan Szakats
(Photo above: Vlad Nanca / Courtesy Vlad Nanca and galeria SABOT, Cluj- Napoca, Romania.)
Contemporary Arts
DEMOC(K)RACY #1
Daniel Knorr, Vlad Nanca, Mircea Nicolae
24 June–14 August 2011
Opening:
Friday, 24 June 2011 at 6:30 pm.
La Criée Centre for Contemporary Arts
Place Honoré Commeurec
35000 Rennes, France
www.criee.org
Curator: Istvan Szakats, AltArt Foundation, Cluj-Napoca, Romania.
Exhibition produced by La Criée Centre for Contemporary Arts.
With the exhibition DEMOC(K)RACY #1, La Criée centre for contemporary arts starts a new series of exhibitions produced and travelling in different cities of Europe. Curators are invited to select artists whose artworks question the validity, the limits, the exploitation or the transcending of the concept and practice of Democracy in our contemporary societies. Guest curator for DEMOC(K)RACY #1 in Rennes is Istvan Szakats, President of Altart Foundation in Cluj-Napoca, Romania.
"The exhibition analyzes democracy as a social practice. During the back and forth swing between direct and representational democracy society inevitably delegates a number of functions to the state and the capital (e.g. organization and control functions, standardized exchange of values etc.) and loses control over these almost instantly (e.g. bureaucracy, financial oligarchy, etc.)
The regimes of truth generated (e.g. the legal regime, market fundamentalism) regenerate over the head of society and create practices of monopoly (e.g the weberian State—holding monopoly over violence) that can be later hardly balanced by a lagging-behind civil society.
But, as all systems, these are also self-contradicting ones and have soft underbellies—and thus can be penetrated—not only to give them a jolt but worse, to question the level of credit invested into them by society. One of the ways to perform this is to overuse functions / practices of these systems (e.g. the political discourse, bureaucracy, etc.).
And of course, the other option (as the swing turns back) is to return to the very fundaments—the moral responsibility of choice of the individual in his or her relationship with another individual. The presented words illustrate / document the possibility of such practices."
Istvan Szakats
(Photo above: Vlad Nanca / Courtesy Vlad Nanca and galeria SABOT, Cluj- Napoca, Romania.)
PhotoEspana 2011 / Madrid
Artişti: Călin Dan / Ion Dumitriu / Bogdan Gîrbovan / Teodor Graur / Ion Grigorescu / Iosif Király / Andrei Pandele / Vlad Nancă / Mircea Nicolae / Mona Vătămanu & Florin Tudor
Curator: Oana Tănase
Selecţia propusă odată cu această expoziţie urmăreşte angajarea unui dialog asupra realităţilor Bucureştiului, oferind totodată spectatorului prilejul de a descoperi generaţii distincte de artişti români pentru care fotografia şi filmul video constituie nu doar medii predilecte de expresie vizuală, ci şi instrumente de critică socială.
Oraşul este rând pe rând unul construit şi abandonat, confiscat şi eliberat, chestionat şi arhivat. Parte dintre lucrările prezentate în expoziţie se adresează în bună măsură şi celor interesaţi de istoria recentă a arhitecturii oraşului ori de tiparele locuirii lui azi, şi celor ce-l echivalează mental drept tribuna principală a exerciţiului ideologic totalitar ori victima pasivă a tranziţiei din ultimii douăzeci de ani.
Perspectiva artiştilor prezenţi în expoziţie nu este nicidecum cea a călătorului străin de istoria şi viaţa oraşului. Am evitat cu bună ştiinţă fotografia locurilor comune, discursul luminos ilustrativ, farmecul unui „mic Paris“, în favoarea unor imagini adeseori paradoxale, deloc confortabile, polemice chiar. Expoziţia devine astfel scena unei confruntări.
Sunt selectate lucrări realizate în anii ’70 – ’80, fie cenzurate, fie ţinute secrete pe-atunci; investigaţii, reconstrucţii şi rememorări declanşate odată cu debutul anilor ’90; proiecte recente de documentare a straturilor arhitecturale şi sociale pe care Bucureştiul le conţine. Parte dintre aceste lucrări au fost deja prezente pe scena internaţională în formule tematice de grup ori monografice. Pentru această expoziţie sunt împrumutate piese din colecţii publice şi private, ori din atelierul artiştilor.
Subscribe to:
Posts (Atom)





















