16 februarie 2009
Am inceput ora despre land art printr-un comentariu al unor imagini. Interventiile intruzive si destructive ale lui Michael Heizer au fost comparate cu instalatia lui Walter de Maria din desertul mexican. In ambele cazuri era evidenta amploarea resurselor.
La Walter de Maria iesirea din galerie ajungea sa fie insotita de un aer turistic si comercial, pentru ca Dia Art Foundation a sprijinit si organizarea unei agentii de voiaj care se ocupa exclusiv cu vizitarea sitului. James Turrell si Christo intra in aceeasi categorie, din moment ce instalatiile lor sunt de fiecare data sprijinite de fonduri si de eforturi organizatorice substantiale.
Prin aceste exemple voiam sa subliniez dorinta celor care faceau land art de a iesi (fizic) din galerie in spatiul exterior ei. Initial, asemenea gesturi pareau ca ies din circuitul lumii artei. Prin preferinta pentru lucrul in medii naturale, este refuzat locul dominant al galeriei ca loc in care este expus obiectul produs de artist. Cu toate astea, in final asemenea gesturi sunt recuperate de circuitul economic si institutional, devenind la randul lor niste productii costisitoare.
Adusesem de-acasa trei oglinzi de 10 cm x 10 cm, pentru ca voiam sa refacem o lucrare de Robert Smithson. Am iesit pana in fata liceului cu un spaclu si o punga si am adunat niste nisip si niste pietricele. Apoi am revenit in clasa, unde urma sa reconstruim replicile a doua lucrari.
Pe langa lucrul in natura, cei care faceau land art expuneau si in galerie, dar era vorba de materiale aduse din natura si aranjate in expunere. La Smithson e evidenta legatura cu minimalismul la nivel estetic, pentru ca introducerea oglinzilor aduce cu ea socul estetic al materialelor perfecte, dispuse forme geometrice. Mai mult, iluziile optice produse de oglinzi trimit si la interesul minimalistilor pentru metodele de a modula spatiul tridimensional.
Richard Long aduce si el materiale din mediul natural in galerie. La fel ca Smithson si el opereaza tot felul de manipulari si aranjari in spatiu, tot dupa criterii geometrice. Cu toate astea, Long e mai atras de cerc decat de patrat si de obicei refuza sa asocieze obiecte industriale materiilor preluate din natura.
