filme gasite
Dupa ce arta conceptuala a demontat in anii 60 si 70 ideea de frumusete si obiectul vandabil produs de artist prin dematerializare prin si folosirea textului ca mediu, in postminimalism si arta postconceptuala exista o recuperare simultana atat a frumusetii ca atare cat si a conceptului ca punct de pornire al unei lucrari.
Apropriationismul afectiv si estetic al lui Michele Bressan este insa puternic inradacinat in mediul fotografiei si aparitia lui este posibila doar dupa parcurgerea etapelor de ucenicie si dobandirea unor abilitati tehnice care fac din el un fotograf matur.
Michele Bressan iese din mediul fotografiei cu ajutorul unor gesturi de selectare si desemnare a unor imagini ca ready-mades, dar cu toate astea miza demersului sau este tot crearea unor imagini estetic viabile folosind o modalitate de productie de tip conceptual.
Astfel, expozitia este o apropiere de materia prima din care fotograful isi extrage cadrele produse de amatorii din anii '80, fiind compusa din 20 de fotografii gasite in Romania, care au fost transformate in carti postale si dintr-un film de jumatate de ora, montat dintr-o serie de home movies filmate in anul 1976 de catre o oarecare familie Jackson in America.
Exista un anume voyeurism pe care expozitia il face posibil, pentru ca atat filmele foto cat si cele cateva home movies erau in mod initial destinate privirii cunoscutilor si celor dragi, mai degraba decat ochilor celor care sunt interesati de arta.
Faptul ca imaginile intra aproape automat intr-o zona a judecatilor estetice, depasind limita unei simple indiscretii este si meritul celui care a selectat cadrele. Coerenta dintre estetica fotografiilor gasite si cea a celor cateva home movies poate fi pusa pe seama standardizarii mijloacelor tehnice, dar si pe cea a unor comportamente consumeriste pe care anii '80 in America sa le fi facut posibile, acestea fiind create simultan sau insusite inainte sau dupa revolutie si in Romania.
Si e posibil ca fiecare imagine din home movies sa poata trece la randul ei prin aceeasi procedura de transpunere pe suportul unei carti postale, pentru ca toate cadrele au aceeasi textura a imaginii compusa din culori suprasaturate, contururi usor neclare, puncte si defecte de film vechi si folosit care le da o aura de amintire devenita obiect de de contemplatie.
Filmele de familie facute de amatori in anii '80 si poetica imaginii lor par sa constituie subiectul, dar si una dintre optiunile estetice recurente ale lui Michele Bressan, fie ca e vorba de fotografiile si filmele personale, sau de cele recuperate de la altii.
