harta romaniei - 22
De data asta voiam sa folosesc conturul hartii Romaniei pentru a crea o ambianta. Aveam in minte interventiile lui Georges Rousse in spatii parasite. Totusi, din cauza lipsei de timp si de resurse, nu puteam sa fac o lucrare monumentala, asa cum face el de obicei. Imi propusesem doar sa ma folosesc de trucul lui tehnic pentru a a crea o iluzie optica. Mai mult, voiam sa transmit un mesaj, nu sa construiesc o imagine impecabila, legata de un oarecare formalism.
Cu ajutorul unei lanterne am proiectat conturul hartii pe podeaua si pe cei doi pereti ai unui spatiu parasit. Intentia mea era sa utilizez aceeasi metoda si sa scriu in interiorul conturului tarii cuvintele 'nu pot'. Si asta pentru ca in ultimul timp sunt coplesit de impresia ca Bucurestiul si Romania in general sunt niste locuri ale neputintei, fie ca e vorba de faptul ca oamenii se simt neputinciosi, sau de senzatia ca mediul ostil in care traiesc ii face sa creada sa nu pot face nimic cu vietile lor.
Cu toate astea, am ajuns in locul parasit mult dupa rasaritul soarelui si era prea lumina, incat cele doua paturi cu care am acoperit ferestrele nu au impiedicat lumina sa intre inauntru. Contururile de carton pe care le-am pus pe o lanterna puternica pentru a putea sa le proiectez pe perete au lasat niste urme destul de vagi. Lucrul asta se vede mai ales in regiunea din zona Dobrogei, unde fara sa-mi dau seama am modificat un pic conturul hartii.
Din cauza luminii, scrisul mi-a cam dat bataie de cap si pana la urma am renuntat la ideea de iluzie optica. Am luat niste lazi de suc care erau in incaperea alaturata si am scris direct pe ele, cu obisnuitele litere caligrafice.
Cand am inceput imi imaginam ca va dura in jur de doua ore ca sa desenez conturul si scrisul. Si nu mi-ar fi luat mai mult daca nu as fi scris textul pe lazi, renuntand la ideea initiala. Asa lucrul la desen si la aranjatul lazilor a durat aproape cinci ore. De la ora sase si pana pe la zece jumatate am stat ascuns in casa in care am desenat.
Era vorba de un imobil cu trei camere, doar cu parter, care se pare ca apartine armatei romane. Desi n-ai fi zis, privind casa izolata intr-un camp de buruieni, inconjurata de gramezi de gunoi si caramizi de la casele demolate din zona, depozitate pe un maidan, in apropierea soselei de centura. Daca vreti vreodata sa vedeti ce am desenat, mergeti langa fortul din Chitila, in cladirea parasita de peste drum de centrul de reciclat automobile.
