imbatranesc / 3 decembrie 2010

Parul meu e negru si carliontat. Spre surpriza mea insa, acum un an si jumatate am observat ca imi aparusera primele fire albe. In acel moment, m-am hotarat sa imi las parul lung, ca sa vad cat de multe erau.

Intre timp am facut 30 de ani. Lumea din jur mi-a vorbit despre aceasta varsta ca despre o limita finala, poate cu oarecare rautate. Dupa ceva timp in care toate astea m-au intristat, mi-am dat seama ca singurele lucruri care conteaza sunt de fapt opiniile mele despre ceea ce mi se intampla.

Concluzia mea a fost ca exista semne clare legate de faptul ca viata mea se va sfarsi intr-o zi. Dar lucrul asta nu ma bucura si nici nu ma intristeaza. Pana acum am trait o viata bogata, poate nu neaparat usoara, de care m-am bucurat destul de mult.

Suntem facuti pentru a muri, cu totii, fara nici o diferenta.

Totusi, n-am vrut sa ignor semnele somatice ale trecerii mele de la tinerete catre o varsta matura. De aceea, mi-am taiat parul care crescuse destul de mult intre timp si mi-am numarat firele albe. Erau 23.