google tourist - 78

1. caligrafie


















Scrisul pe perete a fost ultimul lucru facut, dar si cel care dadea coerenta intregii expozitii. Era de fapt un enunt destul de explicit, care vorbea despre dorinta statului de a reface in intregime asa-zisa zona autonoma temporara, oferindu-i o noua infatisare dar si o lipsa de continut. Insa in acelasi timp era vorba si despre pretentiile locului insusi de a salva/schimba lumea din temelii, pretentii care erau vizibil limitate de realitate si de realizarile care contraziceau orice ideal egalitar, legat de ideea de libertate si asa mai departe.




2. triglav, euro


















Triglav este numele celui mai inalt munte din Slovenia, fiind in acelasi timp un simbol national. Pentru un turist e surprinzator de vazut cum apare in locuri neasteptate - pe tricouri, pe coada avionului, pe stema tarii, in logo-urile companiilor comerciale, dar si in arta contemporana slovena.



















Muntele cu trei varfuri e un fel de simbol total, care a fost folosit de mai toata lumea, de la partizanii comunisti care l-au stilizat intr-o linie franta de trei ori, pana la administratie si cetateni, care folosesc aceasta imagine pentru a se autodefini. Din cauza ca in Slovenia era un simbol arhicunoscut, care trimitea la toata tara, in intregimea ei, l-am folosit in expozitia mea, urmarindu-mi propriile scopuri.



















Ceea ce voiam sa subliniez era faptul ca Slovenia nu mai este o tara al carui destin e organizat de ideologie, ci de bani. Astfel, am construit un curcubeu din polistiren pentru a contura imaginea naiva a muntelui alb, impecabil, care se decupeaza pe fundalul foarte colorat, promitand o satisfactie ce pare la prima vedere accesibila si imediata. Curcubeul este insa stantat cu simbolul Euro, reducand generozitatea senzatiei produse de etalajul de culori la o relatie contractuala. Ma interesa in acelasi timp sa creez o legatura si cu ceea ce scrisesem pe perete, subliniind anumite promisiuni false care plutesc in jurul nostru.




3. oglinda


















In centrul imaginii se poate vedea o portiune din fosta cazarma a armatei iugoslave. Cu ajutorul oglinzii am creat o replica a ei, un simulacru, care formeaza cu imaginea proiectata pe perete o incinta similara unei curti interioare. Ceea ce am proiectat pe perete este portiunea sudica a Metelkovei, cea care a fost preluata de stat si a fost refacuta in intregime. Este sediul Muzeului Etnografic, zona respectiva fiind gandita de edilii Ljubljanei ca un viitor Museumsquartier, similar cu cel din Viena.

Zona de nord a Metelkovei nu apare in instalatia facuta de mine, fiind inlocuita de reflectia zonei sudice. Intentia mea era sa arat faptul ca asa-zisa zona autonoma temporara este un loc fragil, care poate fi inlaturat de stat. In acelasi timp insa voiam arat si faptul ca zona sudica a Metelkovei, apartinand statului, cu o ambianta ei arhitecturala contemporana si zona nordica, legata de miscarea alternativa si de diverse subculturi, nu sunt atat de diferite, mai ales daca sunt luate la nivelul functiei pe care o indeplinesc in oras - fiind zone ce ofera spre consum produse culturale populatiei.






















4. nord si sud


















Am inregistrat pe un dvd doua imagini ale Metelkovei, luate din Google Earth. Fiecare din ele incerca sa descrie cat mai bine vecinatatile fiecarei zone a Metelkovei. Partea sudica, din fotografia de mai jos, era in mod evident asezata intr-un cartier rezidential. Forma geometrica albastra din mijlocul imaginii este un teren pentru rollerblading, pe care se joaca de obicei hockey. In stanga sa se afla muzeul etnografic, care in 2007, cand a fost facuta harta, era inca in constructie.
















Zona nordica, unde este centrul alternativ, e inconjurata de vecinatati complet diferite, fiind asezata intr-o zona feroviara, cu triaje si utilitati pentru calea ferata.



















5. insigna


















Am transformat Metelkova in Mc Donald's pentru ca atunci cand am fost acolo am avut impresia ca idealul de la inceput, formulat de cei care au construit centrul cultural alternativ, a fost pierdut undeva pe drum. Activitatea intelectuala nu mai era atat de vizibila, locul fiind sufocat de entertainment si de atitudini pasive, legate de consum.



















La inceput am vrut sa las mica pictura in expunere, dar intr-o conversatie cu cineva a aparut ideea de a o purta ca insigna la vernisaj. Lucru care s-a si intamplat. I-am lipit un strat de dublu scotch pe spate si mi-am montat-o pe tricou. La sfarsitul vernisajului am dezlipit-o, iar atunci cand am ajuns acasa i-am daruit-o lui Vlad Nanca. In ultimul timp am primit ajutor din partea mai multor oameni si atunci cand se poate as vrea sa le arat ca le sunt recunoscator.




6. vernisaj



Pe youtube exista si un filmulet scurt in care trei dintre cei cinci curatori cu care am lucrat vorbesc in slovena despre expozitie. Sunt de asemenea si cateva imagini de la vernisaj si chiar si din timpul productiei expozitiei. Pentru procesul de productie mergeti aici.