pansament / 29 iulie 2010
chioscuri / 19 iulie 2010

Am inceput sa lucrez la un proiect de termen lung, care presupune productia unei serii de machete ale chioscurilor si tarabelor stradale din Bucuresti, din perioada 1989-2000. Pentru ca machetele-schita imi ocupa spatiul de lucru, m-am hotarat sa le ofer pe gratis oricui e interesat de ele.
(Intre timp, la doar o zi dupa ce am postat anuntul, am primit cereri de la trei persoane diferite, incat oferta s-a epuizat. Chioscurile merg la Adrian Rosu, Simion Cernica, Maria Popistasu.)

Este vorba de trei obiecte de carton negru si scoci de hartie, cel mai mare dintre ele avand aproximativ 35 x 35 x 35 cm. Pentru a lua unul dintre ele, scrieti-mi pe adresa mirceanicolaeee[at]yahoo.com. Primul venit, primul servit. Trebuie sa luati in considerare si faptul ca va trebui sa va faceti timp ca sa va deplasati pana in cartierul Pantelimon, unde locuiesc. Mai jos gasiti un statement al proiectului.

In anul 2003, Primaria Bucuresti a aprobat o lege care prevedea ca toate chioscurile de ziare din oras sa aiba o forma standard. Chioscurile de flori au fost propuse spre standardizare de-abia in 2007. Cu toate astea, in acele vremuri spatiul public era inca ocupat de constructii temporare amplasate fara autorizatie.
Acestea erau foarte diverse ca stil si forma, fiind la polul opus oricarei idei de standardizare. Materialele folosite erau foaia de tabla si cadrele de otel sudat, la care se adaugau ferestrele de sticla. Muncitorii care aveau acces la aparate de sudura au construit majoritatea acestor chioscuri fara sa foloseasca vreun proiect pe hartie, sau vreun design prealabil.
Acest tip de arhitectura vernaculara si-a trait apogeul in perioada de tranzitie, dupa Revolutia de la 1989 si pana in anul 2000, producand o varietate uimitoare de forme. Ea poate fi considerata un semn vizibil al 'economiei de piata' - o realitate pe care oamenii din Romania incercau din rasputeri sa o inteleaga cat mai bine in acele vremuri.
Nu numai standuri in care se comercializau ziare, dar si locuri de unde iti puteai cumpara orice - de la mancare, pana la imbracaminte si electronice - chioscurile si tarabele stradale se inghesuiau in spatiul public, invadand multe din locurile importante ale orasului, de multe ori ingreunand simtitor traficul pietonal.
Incepand cu anul 2007, legea a inceput sa fie aplicata cum trebuie si majoritatea chioscurilor au disparut cu totul pana la sfarsitul lui 2009 (in sectorul 2 mai greu, in sectorul 3 foarte rapid si definitiv, la capete de linie ale tramvaielor si autobuzelor aproape mereu cu intarziere). Odata cu inceputul anului 2010, chioscurile produse de designeri specializati in mobilier stradal au inlocuit pentru totdeauna chioscurile vechi de ziare si flori. Modelele noi sunt dotate cu o gama mare de utilitati - electricitate, TV, geamuri termopan, aer conditionat - si costa uneori chiar pana la 10000 de euro.
Pornind de la o documentatie fotografica, am inceput sa construiesc un studiu tipologic al acestor obiecte de arhitectura. Proiectul este format dintr-o serie de machete ale tipurilor de chiosc pe care le mai pot inca gasi in spatiul public. Pana acum, am gasit si documentat 35 de obiecte, care acopera o perioada de 40 de ani de design romanesc.
Cel mai vechi obiect este din 1970, desenat de un arhitect din perioada comunista. Este vorba de chioscul de inghetata, a doua imagine de mai sus. Cel mai nou este din 2010, fiind desenat de un arhitect de mobilier urban.
proteza / 12 iulie 2010
un dar / 5 iulie 2010
despre performance art / 8 - 26 iunie

In zilele de 8, 10, 24 si 26 iunie 2010 am tinut un workshop la Centrul National al Dansului in cadrul proiectului Intalniri de Gradul II. Fiecare intalnire a durat in jur de trei ore. Pe parcursul lor am incercat sa vorbesc despre performance din punctul de vedere al istoriei si teoriei artei vizuale. Mai jos gasiti o scurta prezentare a cursului.
La final am mers cu cativa dintre participanti la moara lui Assan. Cineva a facut avioane din registrele contabile si le-a facut sa zboare, lansandu-le de pe acoperisul uneia dintre cladiri. Altcineva a adormit sub unul dintre pomisorii care cresteau pe acelasi acoperis.
Termeni ca performance si arta conceptuala par uzati si neclari, daca nu vagi de-a binelea. De aceea, cele patru intalniri urmaresc sa puna in discutie ceea ce inseamna performance art in relatie cu cateva repere istorice, teoretice si practice.
Punctul de plecare in aceasta discutie este momentul anilor 50-60, in care se face trecerea de la perceptiv la conceptual. Mergand printr-o serie de exemple catre ziua de astazi, seria de intalniri va stabili semnificatia unor termeni teoretici dar si a unor practici artistice, incercand in acelasi timp sa ofere participantilor o experienta directa a unor lucrari de performance art.

inchisoarea jilava / 10 iun 2010

O colivie complet utilata, lasata deschisa, asezata intr-una din camerele circulare ale fortului 13 Jilava. Fortul este locul prin care au trecut majoritatea detinutilor politici din istoria moderna a Romaniei, incepand cu taranii de la 1907 si sfarsind cu revolutionarii de la 1989.

Administratia penitenciarelor intentioneaza sa creeze un muzeu al detentiei in fortul 13 Jilava. In ziua de 10 iunie 2010 a fost organizat un tur al fortului, la care au participat membri ai clerului, oficialitati si fosti detinuti politici. Inainte de sosirea acestora, fortul a fost transformat intr-un spatiu de expunere, in care au fost montate o serie de fotografii ale lui Andu Novac, cateva instalatii sonore cu sunete inregistrate in afara fortului si o interventie facuta de mine.
moara lui assan / 10 apr 2010

Am scris 'fier vechi' pe frontonul unuia dintre fostele depozite de cereale ale fostei Fabrici de Paine Colentina, cunoscuta si sub numele de Moara lui Assan.

Acum cativa ani de zile proprietarii terenului au fost amendati pentru ca incepusera demolarea unora dintre cladiri. Anul trecut un incendiu a distrus in intregime alta constructie din acelasi complex. Anul acesta proprietarii au concediat paznicii si in locul lor au angajat o echipa de oameni care recupereaza fier.

Pentru ca o parte din structura de rezistenta a complexului cu moara, silozuri, depozite si fabrica de paine a fost construita din barne de fier, e foarte posibil ca recuperarea metalului sa duca la disparitia completa a cladirilor.
electroaparataj / 3 apr 2010
dezmintirea / 1 apr 2010
Paradis Garaj a organizat o conferinta de presa in care am vorbit pe larg despre aspectele pozitive ale sederii mele la ICR Venetia, in 2009. Cu ocazia asta mi-am identificat un tic verbal - 'in sensul in care', pe care il rostesc de mult prea multe ori in timpul prezentarii. Pentru a citi raportul scris in urma rezidentei, mergeti aici.
caca / 17 mar 2010
Performance la Centrul National de Dans Contemporan si la Statia de Epurare Glina din Bucuresti, Romania. Actiunea pune in discutie unele aspecte problematice legate de scena de arta locala, dar prezinta in acelasi timp si o problema grava de ecologie urbana.
greetings from bucharest / 4 feb 2010
oferta speciala / 30 ian 2010
trecerea de pietoni / 28 nov 2009

Administratia face tot timpul lucrari involuntare, obiecte in spatiul urban care devin instalatii pentru ca sunt imposibil de folosit. Am gasit una dintre acestea in apropierea statei de benzina Petrom de pe Soseaua Pantelimon, langa Lacul Lebada. In acest caz, trecerea de pietoni se opreste brusc in gardul de fier al unui spatiu verde.

bunicul meu / 24 nov 2009
o carte postala / 13 nov 2009
cercei / 13 nov 2009

Am fost invitat sa particip la o expozitie in Roma, numita Live Economy Lesson. Seara a fost impartita in doua etape. Intr-o prima faza artistii au distribuit lucrari celor din public.
In a doua parte, invitatii le-au folosit pentru a face schimb intre ei, sau cu artistii, daca acestia mai aveau ceva pe care voiau sa il schimbe cu alta lucrare sau cu alt obiect. Toate tranzactiile au fost inregistrate printr-un contract separat. La sfarsitul serii s-a facut un contract general, al tuturor tranzactiilor.
M-am gandit ca orice schimb se bazeaza pe faptul ca iti doresti sa ai obiectul. Mergand impotriva acestei idei, m-am hotarat sa produc un obiect indezirabil.

Timp de trei saptamani cat am fost racit, mi-am adunat mucii doua bilute cu diametrul de aproximativ 8 mm. Apoi am cumparat o pereche de cercei facuti din doua tije lungi de metal si doua sfere de sticla, pe care le-am inlocuit cu sferele din muci intariti.
Credeam ca nimeni nu o sa vrea perechea de cercei, mai ales ca pusesem o conditie pentru cea care ii dorea. Trebuia sa ii poarte zece minute. Spre surprinderea mea, prima persoana care a intrebat care e povestea obiectului adus de mine a fost entuziasmata de perechea de cercei si s-a hotarat sa ii poarte. Ca rasplata, au devenit ai ei.

trei manechine / 5 sept 2009

Plimbandu-ma pe strada principala din Celje am vazut in vitrina unui magazin trei manechine. Unul dintre ele afisa o atitudine masculina victorioasa, iar celelalte doua formau un cuplu. Mi se intampla deseori sa merg prin oras si sa imi descopar viata interioara proiectata in obiectele si situatiile din jur.
De data asta detaliul hotarator a fost faptul ca tuturor li se decojea pielita alba de pe mainile de burete, transformand toata situatia legata de mandrie si de bunastare in ceva mult mai vulnerabil si mai fragil.

auchan / 21 dec 2008

In weekend, mama face cumparaturi la supermarketul Auchan din Titan. Pentru ca se apropie Craciunul, de data asta a cumparat cativa cozonaci. In timp ce astepta in statie, un barbat tanar s-a apropiat de ea si a intrebat-o cat au costat cozonacii. Dupa ce mama i-a spus pretul, barbatul i-a pus in mana un bilet, spunandu-i ca isi cauta clienti si ca o poate vindeca de dureri. Inainte de a pleca, i-a zambit libidinos.

















